Blog
„În uterul unei mame erau 2 bebeluși.
Primul l-a întrebat pe al doilea:
- Tu crezi în viață după naștere?
Celălalt a răspuns:
-Da, desigur. Trebuie să existe ceva după naștere.
Probabil noi suntem aici ca să ne pregătim pentru ceea ce va fi mai târziu.
-Nonsens, a spus cel dintâi, nu există viață după naștere. Ce fel de viață ar fi asta?
Cel de al doilea a spus:
-Nu știu, dar va fi mai multă lumină acolo.
Poate vom merge cu picioarele noastre și vom mânca cu gurile noastre.
Poate va fi ceva ce nu putem înțelege acum.
Primul a spus:
-Este absurd. A merge e imposibil. Și să mâncăm cu gurile noastre? Ridicol!
Cordonul ombilical ne aprovizionează cu hrană și tot ce avem nevoie. Plus, cordonul ombilical e așa de scurt. Viața după naștere este exclusă.
Al doilea a insistat:
-Bine, eu cred că este ceva dincolo și este diferit de ce este aici.
Poate nici nu vom avea nevoie de acest cordon.
Al doilea a răspuns:
-Nonsens. Și, în plus, dacă ar fi viață, de ce nu s-a întors nimeni de acolo?
Nașterea este sfârșitul vieții și după asta nu este nimic, doar întuneric, tăcere și uitare.
Ne duce către nicăieri.
-Bine, nu știu, a spus al doilea, dar cu siguranță o vom întâlni pe MAMA și ea va avea grijă de noi.
Primul a spus:
-Mama? Tu chiar crezi că există mamă? Mă faci să râd.
Dacă există mama, atunci unde este ea?
Al doilea a spus:
-Ea este peste tot în jurul nostru. Noi suntem înconjurați de ea. Noi suntem EA. Noi locuim în EA. Fără ea, lumea noastră nu ar fi putut exista.
Primul:
-Ei bine, nu o văd, așa că este logic, că Ea nu există.
Al doilea a răspuns:
-Câteodată, când stai în liniște și ascultare, când te concentrezi, poți să percepi prezența ei și poți să auzi vocea Ei plină de dragoste, chemându-ne de acolo de sus."
Two babies in the womb – a parable from Your Sacred Self by Dr. Wayne Dyer (Mulțumim, Delia Hügel)
Primul l-a întrebat pe al doilea:
- Tu crezi în viață după naștere?
Celălalt a răspuns:
-Da, desigur. Trebuie să existe ceva după naștere.
Probabil noi suntem aici ca să ne pregătim pentru ceea ce va fi mai târziu.
-Nonsens, a spus cel dintâi, nu există viață după naștere. Ce fel de viață ar fi asta?
Cel de al doilea a spus:
-Nu știu, dar va fi mai multă lumină acolo.
Poate vom merge cu picioarele noastre și vom mânca cu gurile noastre.
Poate va fi ceva ce nu putem înțelege acum.
Primul a spus:
-Este absurd. A merge e imposibil. Și să mâncăm cu gurile noastre? Ridicol!
Cordonul ombilical ne aprovizionează cu hrană și tot ce avem nevoie. Plus, cordonul ombilical e așa de scurt. Viața după naștere este exclusă.
Al doilea a insistat:
-Bine, eu cred că este ceva dincolo și este diferit de ce este aici.
Poate nici nu vom avea nevoie de acest cordon.
Al doilea a răspuns:
-Nonsens. Și, în plus, dacă ar fi viață, de ce nu s-a întors nimeni de acolo?
Nașterea este sfârșitul vieții și după asta nu este nimic, doar întuneric, tăcere și uitare.
Ne duce către nicăieri.
-Bine, nu știu, a spus al doilea, dar cu siguranță o vom întâlni pe MAMA și ea va avea grijă de noi.
Primul a spus:
-Mama? Tu chiar crezi că există mamă? Mă faci să râd.
Dacă există mama, atunci unde este ea?
Al doilea a spus:
-Ea este peste tot în jurul nostru. Noi suntem înconjurați de ea. Noi suntem EA. Noi locuim în EA. Fără ea, lumea noastră nu ar fi putut exista.
Primul:
-Ei bine, nu o văd, așa că este logic, că Ea nu există.
Al doilea a răspuns:
-Câteodată, când stai în liniște și ascultare, când te concentrezi, poți să percepi prezența ei și poți să auzi vocea Ei plină de dragoste, chemându-ne de acolo de sus."
Two babies in the womb – a parable from Your Sacred Self by Dr. Wayne Dyer (Mulțumim, Delia Hügel)
Autentificare
Cautare rapida
Categorii
Ultimii online
Publicat Acum peste 2 luni
Bravo, Marius79, adevărat este ce spui, a trăi sau a spune, sunt două lucruri total diferite, momentul în care ajungi să și trăiești ce spui, este perfecțiune, este acel echilibru la care toți avem nevoie să ajungem.
Publicat Acum peste 2 luni
Parabola e o reflecție la veșnicie. În viața intra-uterină cum te formezi așa vei duce viața pe pământ. Tot așa și în viața pământească, câtă lumină, dragoste și bunătate am semănat aici atât vom culege în veșnicie.
Publicat Acum peste 2 luni
N-am citit nimic din ceea ce a scris acest psiholog, Wayne Dyer, dar am gasit o lunga lista de carti ale sale (self help books) aparute in romana:
https://librariaonline.ro/autori/dyer_wa … yne_w
Publicat Acum peste 2 luni
Hm, daca ma gandesc la Dumnezeu...Cred ca eu am o relatie aparte cu El...si L-am simtit nu in rugaciune, ci in momentele cele mai grele din viata...Dar asta este ceea ce am trait eu...
Publicat Acum peste 2 luni
Seara buna...Aici pare un soi de parabola pentru povestea aceea cu optimistul care vede jumatatea plina a paharului si pesimistul care vede jumatatea goala a paharului....sau in alti termeni povestea cu iesirea din zona de confort si rezistenta la iesirea din zona de confort...Si ultima fraza ...e o invitatie la imaginatie....atunci cand inca nu ai iesit din zona de confort, dar ai de gand sa o faci....