Dau adesea peste viata mea incercand sa-si traga sufletul, sa achite cate-o nota, sa revendice momente, sa tolereze, sa descopere rapid totul (uneori prea tarziu), mereu in centrul meu, fara muchii de apucat, c-un apetit necontenit pentru vechile perspective, impiedicandu-se de cablurile frumusetii nu stiu cui, dar descurcandu-se perfect si fara mine si spun ca : ea, viata, se petrece acum, aici s…