Blog
poza autor blog

Invidia femeiasca

Autor Freida
Publicat pe 29/04/2024
1 comentarii

Vineri seara eram cu totii invitati la un restaurant (unul in natura, cu mult verde si copaci) de catre seful mare, caci voia el sa-si serbeze ziua de nastere. Na, fuga fuguta de la servici (vineri zi scurta). Hai un dus, ceva de infulecat pe repede-nainte si apoi cotrobaitul prin dulap. Bluza asta sau asta? Blugii astia sau ailalti? Hm, gandeam ca tinuta trebuia sa fie cat de cat frumoasa, dar nu exagerat de festiva, caci sigur flacaii o sa vina la blugi si la adidasi...Eventual rasi si frumos parfumati. Si cerceii astia sau astia? Ah, si stai ca mi-am luat de curand un colier frumusel, ce se asorta foarte fain cu cerceii aia de argint cu scoica din aia cu reflexe...Hai sa-mi ondluez parul, sa ma machiez putin...Bun, mi-a placut cum a iesit toata combinatia de frizura, machiaj, culori .

Restaurantul la 10 minute de mine. Asa ca am ajuns nu chiar la ora 18, dar la 18 si un sfert. M-a intampinat Anne, care mi-a explicat ce si cum...

Anne statea la intrare la o tigara cu noul nostru coleg,care, ghiciti? E roman! Anne, am povestit de ea, a fost in tinerete chelnarita, si si acuma mai ajuta la chelnarit pe ici pe colo, mai ales in weekenduri...

Eu bineinteles ca m-am oprit sa fumez si eu cu noul nostru coleg, cu care deja am apucat sa povestesc o multime. Si si la masa am stat tot cu el si tot cu el am povestit. Eu m-am bucurat tare sa am un coleg roman...E altfel chimia in conversatie dupa atata Ja si Jawohl si Dankeschoen...sa povestim noi de ale noastre, stiti, asa cum stim noi...

Intru in sala si flacaii s-au holbat la mine, caci nu m-au mai vazut asa dichisita...Si m-am dus la seful cel mare sa il felicit...

Si ma intreaba subit colegul roman, cand am ramas numai noi doi: " Cine e baba asta?"...I-am explicat ca ea o sa iasa la pensie, ca e o tipa draguta, amabila, mereu saritoare in ajutor etc..

La masa in dreapta dupa colegul cel nou statea si colega cea noua si cu Anne si cu Frau Leninskaia...Da, pacatele mele, s-a intors , dupa ce demisionat cu surle si trambite...Cel putin acuma nu ma mai bate pe mine la cap cu teoriile conspiratiei si cu alte prostii, ci a gasit o noua victima, in colega cea noua, caci are mereu nevoie de aprobare si aplauze, de cineva s-o asculte cuminte si s-o aprobe...

Toate trei la rand, imbracatte ca niste mamaite , care parca isi astepta nepotii sa le traga de maneci...Bine, le-am salutat colegial si m-am furisat in conversatiile cu colegul...

Seful ne-a anuntat ca nu accepta nici un cadou de la noi. Asa ca, ce s-a gandit Frau Leninskaia? Ea, care are mereu nevoie de aplauze, i-a regizat un soi de spectacol de camin cultural sefului cel mare, spectacol cu poezele si cu masti, si ea a condus tot showul ...Parca era starostele din sat, cu prea stiut-ai misiune...Mie mi-a parut ca l-a cam infantilizat pe sefu', dar cum erau deja toti cam sprituiti, s-a lasat cu hohote de ras...

Azi la job apare Anne, si abia de ma baga in seama...Sa fiu a naibii? I l-am suflat pe roman sau care e treaba?

Si Frau Leninskaia anul trecut? Murea de ciuda ca nu am lasat-o cu seful in tura? De aia mi-a frecat mie nervii luni de zile?

Ah, cred ca damele astea sufera de boala nebagarii in seama...M-ar linsa daca ar putea...

Eu nu mi-am imaginat ca atat de grava e situatia....
Comentarii

Publicat Acum peste 2 luni

De boala asta sufera si babatii, nu numai femeile...Avem un exemplu recent pe aici...

Autentificare