Blog
Sa-l las de o parte pe vecinul meu cu iubirea lui oportunista si firava precum un castel de nisip...
De cand ma uit la filmele astea turcesti, "Ertugrul" si "Osman", mi-au venit niste intrebari in minte. Trebuie sa spun ca nu prea stiam multe despre islamism, nu m-a interesant, nu am avut trebuinta sa stiu. Aceste filme au si un puternic mesaj religios, sunt multe pasaje din cartea lor sfanta si discutii pentru intelegerea acestor pasaje si invataturi si aplicarea lor in viata de toate zilele, indrumatorii lor religiosi si credinta puternica au o mare importanta in desfasurarea vietii lor si pentru idealurile lor.
Adesea apar in aceste filme personaje care se convertesc la islam. Crestini sau samanisti. Mongolii care apar in filme par sa fie samanisti.
Aici voiam sa ajung. Un coleg de munca are o cunostinta in Germania. Femeia este nemtoaica get beget, dar s-a convertit la islam. A fost casatorita cu un turc. Si nu este singura crestina din vest care s-a convertit la islam. Colegul meu se intreba neputincios: "Nu pot intelege cum poate o femeie neaosa din Germania sa se converteasca la islam".
Nu vreau sa intind discutia in polemici ideologice, teologice s.a.m.d...Nu e cazul aici. Nu judec pe nimeni. Exista libertate religioasa si toleranta pentru credinta fiecarui om.
Dar intrebarea mi-am pus-o si eu. Am asa un feeling ca femeile acestea care se convertesc au nevoie sa se simta in siguranta. Caci barbatii acestia au datoria sa aiba grija de femeie. Adesea femeile lor nu lucreaza, stau acasa cu copiii si barbatul are datoria sa se ocupe de bunastarea familiei si a copiilor.
In alta ordine de idei, imi amintesc o faza din Germania: eram la un curs si aveam un coleg din Siria, la vreo 38 de ani si in Germania de mic copil, caci parintii lui venisera prima oara in Germania. El, lucrator in gastronomie si cu 5 copii, incepuse sa critice la greu pe nemti, ca isi paraseau nevestele cu copii, ca asta este o nerusinare, ca el se zbate pentru familia si copiii lui, asa cum poate, ca el nu o sa-si lase niciodata familia de izbeliste. Vedeam o frustrare adanca si agresiva, indreptata inclusiv impotriva profesoarei, care aparea de-a dreptul neputincioasa in fata acestui individ. I-am zis colegului s-o lase mai usor cu critica, sa se ocupe el de ale lui si sa fie recunoscator ca tara asta i-a permis un trai mai bun decat in tara lui de origine. Sa-i lase in pace pe aia...Dupa o vreme tipul s-a potolit, a devenit chiar prietenos cu mine si cursul s-a putut desfasura de-a dreptul normal, fara izbucnirile lui galagioase...
Si daca este asa, am inteles de ce unele femei din vest se convertesc la islam.
Daca este sa ma uit la vecinul meu crestin...Nu mai am nici un fel de dileme...
Dar optiunile sunt personale. Eu una raman in crestinismul meu....Ar fi frumos ca femeile sa aiba un barbat ocrotitor....Dar pe de alta parte, eu una nu as putea sa suport "comenzile" unui barbat si supunurea neconditionata. Am un cap, gandesc cu el, am pareri si mi le exprim. Felul barbatului european ar fi cel de "partener" pentru o femeie, nu de "sef"...
De cand ma uit la filmele astea turcesti, "Ertugrul" si "Osman", mi-au venit niste intrebari in minte. Trebuie sa spun ca nu prea stiam multe despre islamism, nu m-a interesant, nu am avut trebuinta sa stiu. Aceste filme au si un puternic mesaj religios, sunt multe pasaje din cartea lor sfanta si discutii pentru intelegerea acestor pasaje si invataturi si aplicarea lor in viata de toate zilele, indrumatorii lor religiosi si credinta puternica au o mare importanta in desfasurarea vietii lor si pentru idealurile lor.
Adesea apar in aceste filme personaje care se convertesc la islam. Crestini sau samanisti. Mongolii care apar in filme par sa fie samanisti.
Aici voiam sa ajung. Un coleg de munca are o cunostinta in Germania. Femeia este nemtoaica get beget, dar s-a convertit la islam. A fost casatorita cu un turc. Si nu este singura crestina din vest care s-a convertit la islam. Colegul meu se intreba neputincios: "Nu pot intelege cum poate o femeie neaosa din Germania sa se converteasca la islam".
Nu vreau sa intind discutia in polemici ideologice, teologice s.a.m.d...Nu e cazul aici. Nu judec pe nimeni. Exista libertate religioasa si toleranta pentru credinta fiecarui om.
Dar intrebarea mi-am pus-o si eu. Am asa un feeling ca femeile acestea care se convertesc au nevoie sa se simta in siguranta. Caci barbatii acestia au datoria sa aiba grija de femeie. Adesea femeile lor nu lucreaza, stau acasa cu copiii si barbatul are datoria sa se ocupe de bunastarea familiei si a copiilor.
In alta ordine de idei, imi amintesc o faza din Germania: eram la un curs si aveam un coleg din Siria, la vreo 38 de ani si in Germania de mic copil, caci parintii lui venisera prima oara in Germania. El, lucrator in gastronomie si cu 5 copii, incepuse sa critice la greu pe nemti, ca isi paraseau nevestele cu copii, ca asta este o nerusinare, ca el se zbate pentru familia si copiii lui, asa cum poate, ca el nu o sa-si lase niciodata familia de izbeliste. Vedeam o frustrare adanca si agresiva, indreptata inclusiv impotriva profesoarei, care aparea de-a dreptul neputincioasa in fata acestui individ. I-am zis colegului s-o lase mai usor cu critica, sa se ocupe el de ale lui si sa fie recunoscator ca tara asta i-a permis un trai mai bun decat in tara lui de origine. Sa-i lase in pace pe aia...Dupa o vreme tipul s-a potolit, a devenit chiar prietenos cu mine si cursul s-a putut desfasura de-a dreptul normal, fara izbucnirile lui galagioase...
Si daca este asa, am inteles de ce unele femei din vest se convertesc la islam.
Daca este sa ma uit la vecinul meu crestin...Nu mai am nici un fel de dileme...
Dar optiunile sunt personale. Eu una raman in crestinismul meu....Ar fi frumos ca femeile sa aiba un barbat ocrotitor....Dar pe de alta parte, eu una nu as putea sa suport "comenzile" unui barbat si supunurea neconditionata. Am un cap, gandesc cu el, am pareri si mi le exprim. Felul barbatului european ar fi cel de "partener" pentru o femeie, nu de "sef"...
Autentificare
Cautare rapida
Categorii
Ultimii online
