...cred ca mi-ar placea cel mai mult una care sa calatoreasca in timp. As muta ceasul ala putin mai tarziu ca acum - nu cu mult, pana dupa pandemie. Sunt tare curioasa daca lumea a invatat ceva pana la sfarsit, din toata povestea asta. O sa fie de povestit urmasilor nostri (sau ai altora, in caz ca nu ne-am invrednicit sa lasam lumii inca o generatie) si vom povesti chiar si noi intre noi. Ne vom intreba: unde te-a prins starea de urgenta ? Ai stat in carantina ? Ai pierdut pe cineva ? Tin minte ca, deja, aveam doua-trei intamplari din astea in tolba: cutremurul din '77/ Cernobal/ Revolutia din '89. Acuma, am si o pandemie in traista. O sa fiu o Seherezada pe cinste, la pensie. Bunicii mei aveau doua razboaie pe raboj. Lipsuri crunt…

Ei bine, dupa cum poate observati, imi pregatesc o retragere fulminanta! Am modificat sau sters blogurile, nu imi place sa las lucruri in urma, nici macar amintiri. Unul dintre foarte putinii oameni talentati pe care Romania i-a avut este Eminescu, si ala a trebuit omorat ca era prea destept si de rasa incorecta. Luceafarul, ca si alte scrieri ale dansului vor fi insa greu de sters (dar nu imposibil, se lucreaza), fac si eu o referire "dasteapta" la ultima strofa a acestei descrieri extraordinare a caracterului uman, asa ca sa fac impresie. Am onoarea!