Blog
Se trantise pe scaunul de pe terasa si se pregatea sa-si toarne un pahar din spumantul cu gust de cireasa...Da, a fost destul stres si traise in ultima luna intr-un soi de thriller cu cate un nou episod in fiecare zi. Si ultima saptamana o incarcase greu cu oboseala...Trecusera zilele pe pilot automat, de parca era in transa , de parca nu mai era ea..Si probabil ca erau momente ale zilei pe care nici nu le constientizase...
Si acum era la un sfarsit de saptamana in care isi dorea o evadare mentala sau de oricare alta...Spumantul cu gust de cireasa ii parfuma gura...si o tigara, doua, trei, pana ce sirul gandurilor se va fi incheiat..Relativ...Sau , ma rog, tura asta de ganduri se va fi terminat. Ahm, altii mediteaza altfel..Pentru ea insa, momentul de tigara si cu un pahar alaturi la un inceput de weekend era ca un soi de meditatie. Liniste in sfarsit, peisajul verde din fata, o pala de soare ce dadea luminoase nuante de portocaliu copacilor inalti de la parau, ratoiul care o fugarea pe o ratusca...Si gandurile...
De ce se implica asa de mult in problemel de la servici? Erau altii care puneau granita clara intre ei si restul lumii la job , adica asta e treaba mea, restul je m'en fiche..Restul e viata personala, familia, malaiul, vacantele...Nu, pentru ea jobul era cu mult mai mult... Era un soi de creatie a ei...Da, cred ca asta e expresia potrivita....
Ahm, si fericirea...Ce e fericirea ? Alergatul la infinit dupa un personaj ideal care nu exista? Ahm, daca ar putea face un melanj din X si Y si Z ar iesi un personaj idel..Ca pereche. Sa aiba fizicul aluia , determinarea aluia si caldura si intelegerea umana a celuilalt, inteligenta versatila a celulalt si cultura unui altuia...etc...Vax albina! Nu e cum...Ciudata mai e natura asta..Disperseaza prea mult...sau mereu dupa vreo curba a lui Gauss toate cele...
De ce ar trebui gasita fericirea cu o alta persoana? Cu o zi inainte se uitase la niste documentare cu restaurari de case vechi. Oameni care depasisera demult dilema sau problema perechii ideale si trecusera la obiective de alta natura...Ah, familia aceea din Anglia cumparase o casa veche, de pe la 1800 si ceva si se apucase de restaurare, initial cu un buget de 200.000 de lire....si sarisera cu bugetul la un milion de lire...Caci peretii interiori din chirpici erau pe care sa se prabuseasca, semineele cu zidurile crapate, acoperisul avea nevoie de lemnarie noua...Dar ce fericire nespusa in ochii blondei doamne la final, cand facea prezentarea casei in fata reporterilor...Dormitorul cu un perete rotund cu ferestre ce dadeau acces la un peisaj mirific pe 180 de grade...
Nu, ea nu ar fi avut cum sa cumpere o casa asa mare, dar cu siguranta ar fi avut o mare placere sa renoveze o casa veche...cu patina , cu chestii -trestii din alte vremuri
Poate ar fi fost o fericire mai mare decat aceea de a cauta\gasi efemerul barbat ideal, ale carui emanatii in viata-i i-ar fi mai mult sau mai putin efemere...Exista un timp potrivit pentru toate..
Poate ca pana la urma propriile proiecte, creatii ii dau mai multa adrenalina decat toti barbatii pe care i-a cunoscut la un loc...
Sau?
Si acum era la un sfarsit de saptamana in care isi dorea o evadare mentala sau de oricare alta...Spumantul cu gust de cireasa ii parfuma gura...si o tigara, doua, trei, pana ce sirul gandurilor se va fi incheiat..Relativ...Sau , ma rog, tura asta de ganduri se va fi terminat. Ahm, altii mediteaza altfel..Pentru ea insa, momentul de tigara si cu un pahar alaturi la un inceput de weekend era ca un soi de meditatie. Liniste in sfarsit, peisajul verde din fata, o pala de soare ce dadea luminoase nuante de portocaliu copacilor inalti de la parau, ratoiul care o fugarea pe o ratusca...Si gandurile...
De ce se implica asa de mult in problemel de la servici? Erau altii care puneau granita clara intre ei si restul lumii la job , adica asta e treaba mea, restul je m'en fiche..Restul e viata personala, familia, malaiul, vacantele...Nu, pentru ea jobul era cu mult mai mult... Era un soi de creatie a ei...Da, cred ca asta e expresia potrivita....
Ahm, si fericirea...Ce e fericirea ? Alergatul la infinit dupa un personaj ideal care nu exista? Ahm, daca ar putea face un melanj din X si Y si Z ar iesi un personaj idel..Ca pereche. Sa aiba fizicul aluia , determinarea aluia si caldura si intelegerea umana a celuilalt, inteligenta versatila a celulalt si cultura unui altuia...etc...Vax albina! Nu e cum...Ciudata mai e natura asta..Disperseaza prea mult...sau mereu dupa vreo curba a lui Gauss toate cele...
De ce ar trebui gasita fericirea cu o alta persoana? Cu o zi inainte se uitase la niste documentare cu restaurari de case vechi. Oameni care depasisera demult dilema sau problema perechii ideale si trecusera la obiective de alta natura...Ah, familia aceea din Anglia cumparase o casa veche, de pe la 1800 si ceva si se apucase de restaurare, initial cu un buget de 200.000 de lire....si sarisera cu bugetul la un milion de lire...Caci peretii interiori din chirpici erau pe care sa se prabuseasca, semineele cu zidurile crapate, acoperisul avea nevoie de lemnarie noua...Dar ce fericire nespusa in ochii blondei doamne la final, cand facea prezentarea casei in fata reporterilor...Dormitorul cu un perete rotund cu ferestre ce dadeau acces la un peisaj mirific pe 180 de grade...
Nu, ea nu ar fi avut cum sa cumpere o casa asa mare, dar cu siguranta ar fi avut o mare placere sa renoveze o casa veche...cu patina , cu chestii -trestii din alte vremuri
Poate ar fi fost o fericire mai mare decat aceea de a cauta\gasi efemerul barbat ideal, ale carui emanatii in viata-i i-ar fi mai mult sau mai putin efemere...Exista un timp potrivit pentru toate..Poate ca pana la urma propriile proiecte, creatii ii dau mai multa adrenalina decat toti barbatii pe care i-a cunoscut la un loc...
Sau?
Autentificare
Cautare rapida
Categorii
Ultimii online
Publicat Acum peste 2 luni
Publicat Acum peste 2 luni
Am schimbat titlul . ca nu e poveste, sunt niste ganduri...
Si mai zic ca adrenalina e adrenalina, dar ar trebui sa fie un echilibru intre adrenalina, dopamina, serotonina, oxitocina samd..